• vineri, 29 noiembrie 2013

    Acatistul Sf. Apostol Andrei

    In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

    Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
    Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
    Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

    Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

    Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
    Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
    Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

    Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

    Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

    Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

    Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

    Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

    Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

    Condacele si Icoasele
    Condacul 1

    Pe ucenicul cel intai chemat si urmatorul Patimilor lui Hristos, pe Andrei apostolul, fratele lui Petru, sa-l laudam credinciosii, ca pe cel ce pe pagani din inselaciune i-a intors la botez. Pentru aceasta ii cantam : Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Icosul 1

    Sufletul meu cel tulburat de ganduri si de cuvinte rele, curateste-l cu dumnezeiescul tau dar, care s-a salasluit intru tine, propovaduitorul lui Hristos Andreie, ca, fiind curat, sa izvorasca cantare vrednica asa:

    Bucura-te, cel ce din pescar ai devenit apostol;
    Bucura-te, ca mai intii ai avut pe Sfantul Ioan Botezatorul ca dascal;
    Bucura-te, ca din ceata ucenicilor tu de Mantuitorul mai intai ai fost chemat la darul apostolesc;
    Bucura-te, ca te-ai facut cu multa credinta ucenic al lui Hristos;
    Bucura-te, ca si pe fratele tau Petru l-ai adus la Hristos;
    Bucura-te, ca impreuna cu toti apostolii ai urmat Domnului;
    Bucura-te, ca esti dintre cei dintai apostoli ai lui Hristos;
    Bucura-te, ca ai pastrat dragoste incuviintata catre Domnul;
    Bucura-te, ca pentru dragostea Lui, prin multe tari L-ai propovaduat Dumnezeu datator de viata;
    Bucura-te, ca propovaduind la pagini credinta cea in Iisus Hrastos, multe scarbe ai rabdat;
    Bucura-te, ca ai fost batut cu lemne si cu pietre;
    Bucura-te, ca salbaticii aceia te muscau si cu dintii;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 2

    Cu cuvantul Evangheliei, Andreie prealaudate, din adancul inselaciunii ai vanat popoarele precum te-ai fagaduit Domnului Iisus Hristos, Cel ce te-a invatat a vana pe oameni la credinta Lui. Pentru aceasta cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

    Icosul 2

    Cel ce esti cetatean de taina, insuti vazatorule, si ritor al cunostintei lui Hristos cel de negrait, care ai luat de sus Duhul cel Sfant, graiesti in limbi si imparti darurile. Pentru aceasta laudam darul luat si tie-ti cantam acestea:

    Bucura-te, primitorule al Duhului Sfant in limbi de foc;
    Bucura-te, ca prin multe tari ai mers din loc in loc;
    Bucura-te, ca fiind sfasiat de pagani, Domnul Iisus te-a facut sanatos;
    Bucura-te, ca pe multi dintre cei mai buni crestini i-ai hirotonit episcopi si preoti;
    Bucura-te, ca prin orase si sate umbland si propovaduind, pe multi i-ai facut crestini;
    Bucura-te, ca dupa multi ani de propovaduire, la sfarsit ai ajuns la mucenicie;
    Bucura-te, ca paginii necredinciosi chinuindu-te pe cruce te-au pironit cu capul in jos;
    Bucura-te, ca dumnezeiescul tau suflet la cer s-a dus;
    Bucura-te, ca Domnul Hristos a pus scumpa cununa pe capul tau;
    Bucura-te, ca toate cetele ceresti pentru incununare cantari preafrumoase au cantat;
    Bucura-te, ca ingerii si sfintii cu bucurie in palatul tau osebit te-au asezat;
    Bucura-te, al Preasfintei Treimi smerit inchinator;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 3

    Alergat-ai cu sete la chemarea Mantuitorului Apostole Andrei si de bunavoie te-ai dat spre ascultarea invataturii Lui ca un cerb la izvoarele apelor si tuturor le-ai propovaduit pe Dumnezeu adevarat; pentru aceasta cantam: Aliluia!

    Icosul 3

    Margaritarul cel de mult pret, cel ascuns in taina inimii tale, in lume l-ai pus inainte, Apostole Andrei; pe acela cu credinta paganii primindu-l, comoara l-au facut. Pentru aceasta aducem tie acestea:

    Bucura-te, al Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu laudator;
    Bucura-te, cel impreuna cu ingerii si cu toti sfintii cantator;
    Bucura-te, al nostru pazitor;
    Bucura-te, al nostru mijlocitor inaintea preacinstitei Maicii lui Dumnezeu;
    Bucura-te, al nostru rugator catre Domnul Dumnezeu;
    Bucura-te, al tainelor lui Hristos slujitor;
    Bucura-te, temelia prea intemeiata a marturisirii lui Hristos;
    Bucura-te, ca tu ai propovaduit credinta cea data de Domnul Iisus Hristos;
    Bucura-te, luminatorul cerestii cunostinte;
    Bucura-te, invatatorui dreptei credinte;
    Bucura-te, prin care Domnul Hristos Se salasluieste;
    Bucura-te, prin care satana se nimiceste;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 4

    Ca o vestire Evanghelia in maini luand, mult-laudate Andreie, tot pamantul ai imbogatit de dumnezeiasca propovaduire. Pentru aceasta cinstim pomenirea ta, impreuna cu chinurile tale, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

    Icosul 4

    Capistele prefacandu-le in biserici lui Dumnezeu, preacinstite Apostole Andreie, ai sfintit in ele pe fiii botezului pe care darul i-a innoit prin apa sa prin Duh. Pentru aceasta cantam tie laudele acestea:

    Bucura-te, al cantarilor ingeresti ascultator;
    Bucura-te, ca ai rastignit cele lumesti si intru tine vietuieste Iisus Hristos;
    Bucura-te, prin care intunericul s-a risipit;
    Bucura-te, prin care lumea s-a luminat;
    Bucura-te, indumnezeitule cu Dumnezeu unitule;
    Bucura-te, cerule mai inalt decat cerul;
    Bucura-te, ca te-ai aratat partas al firii dumnezeiesti;
    Bucura-te, ca pe fiii oamenilor i-ai adus lui Dumnezeu;
    Bucura-te, al bisericii de trebuinta folositor;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 5

    Cunoscut-ai asezamintele firii, marite Andreie, vrednicule de minune, si partas pe fratele tau Petru l-ai primit graind: aflat-am pe Cel dorit! si i-ai aratat cunostinta Duhului. Pentru aceasta cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

    Icosul 5

    Cu mreaja cuvantului, dintru adancul inselaciunii, ai vanat pesti cuvantatori, fericite Apostol Andrei, si la masa lui Hristos, mancare curata i-ai adus luminati; pentru aceasta iti cantam:

    Bucura-te, Andreie, indulcire a mintilor;
    Bucura-te, dumnezeiasca desfatare a oamenilor;
    Bucura-te, prin care credinta s-a latit;
    Bucura-te, prin care ratacirea s-a zadarnicit;
    Bucura-te, ca pentru Hristos pe toate cele lumesti gunoaie le-ai socotit;
    Bucura-te, ca tuturor toate te-ai facut, ca pe multi sa-i mantuiesti;
    Bucura-te, al intelepciunii lui Dumnezeu vas mult-incapator;
    Bucura-te, al lui Hristos dulce cugetator;
    Bucura-te, pentru cei orbi dumnezeiasca alifie;
    Bucura-te, pentru cei bolnavi minunata doctorie;
    Bucura-te, adancimea cuvintelor celor insuflate de Dumnezeu;
    Bucura-te, noianul intelegerilor celor intelepte de Dumnezeu;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 6

    Dumnezeiasca punte, Atotfacatorul si de lumina stralucitorul Duh, intru tine, marite apostole Andrei, salasluindu-se cu dumnezeiasca cuviinta in chipul limbii de foc, te-a aratat propovaduitor al celor de negrait. Pentru accasta cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

    Icosul 6

    Lepadand mrejele cele pescaresti si luand crucea, ai urmat lui Hristos, Celui ce te-a chemat, si mreaja Duhului aruncand, in loc de peste, pe oameni ai vanat. Slava Duhului ce ti s-a dat tie! Pentru aceasta aducem laudele acestea:

    Bucura-te, al dumnezeiestii intrupari inalt talcuitor;
    Bucura-te, carte de Dumnezeu inchipuita, foarte folositoare mintii;
    Bucura-te, comoara dumnezeiasca a cerestilor comori;
    Bucura-te, cel ce esti invatatura de trebuinta celor invatatori;
    Bucura-te, cel ce la impartirea muncii de propovaduitori ai ales neamurile;
    Bucura-te, ca intre cei neputinciosi minuni alese ai facut;
    Bucura-te, al umbrei legii surpator;
    Bucura-te, al adevarului stalp intaritor;
    Bucura-te, cel ce in cuvinte preaintelepte te-ai imbogatit;
    Bucura-te, cel ce pe credinciosi cu rabdare i-ai mantuit;
    Bucura-te, casa preacinstita a Sfintei Treimi;
    Bucura-te, Biserica a fiilor duhovnicesti;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 7

    Dobindit-ai pe Cel pe care L-ai dorit, fericite apostole Andrei. Iar acum in locasurile cele nestricacioase cu Dansul locuind, seceri snopii ostenelilor tale dupa vrednicie; pentru aceasta cu cantari slavim pe Dumnezeu, zicand: Aliluia!

    Icosul 7

    Iubit-ai pe Stapinul si dupa Dansul ai mers pe urmele Lui, in viata bine povatuit si patimilor Lui fara inselaciune, preacinstite Andreie, pana la moarte urmind; pentru aceasta iti cantam acestea:

    Bucura-te, al cuvantarii de Dumnezeu neapropiata inaltime;
    Bucura-te, iconomia lui Dumnezeu necunoscuta in adancime;
    Bucura-te, a Mangaietorului gura cinstita;
    Bucura-te, gura de foc ingradita;
    Bucura-te, doborarea intelepciunii celor intelepti;
    Bucura-te, lepadarea priceperii celor priceputi;
    Bucura-te, imparatia ceruriior cea de veselie primitorului;
    Bucura-te, al tainelor lui Hristos vestitorule;
    Bucura-te, privighetoarea cerului cea dulce graitoare;
    Bucura-te, limba de foc suflatoare care graiesti cele dumnezeiesti;
    Bucura-te, indulcire a urechilor noastre;
    Bucura-te, cel prin care Hristos mantuieste sufletele noastre;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 8

    Cu darul cel dat tie de la Dumnezeu, intru-tot-laudate Andrei, duhurile demonice cu cuvantul se izgonesc, bolile fug, multimea patimilor sufletesti se indeparteaza de la cei bolnavi; pentru aceasta cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

    Icosul 8

    Cel ce din Betsaida ai iesit, pe noi ne chemi a pranzi praznuirea ta, punandu-ne-o noua inainte astazi; cu vitejiile luptelor tale si cu sarea lui Hristos mintea noastra sarand-o, mancarurile tale dulci s-au facut noua, adica : invataturile de sfaturi ceresti; pentru aceasta cantam tie unele ca acestea:

    Bucura-te, lumina celor intunecati eu paginatatea;
    Bucura-te, calea cea adevarata a celor rataciti;
    Bucura-te, al luminilor lui Hristos vazator timiii propovaduitor;
    Bucura-te, al patimilor lui Uristos preaales marturisitor;
    Bucura-te, al minunilor Domnului bun lucrator;
    Bucura-te, iconomia frumusetii celei intii inchipuite;
    Bucura-te, stapinirea dogmelor lui Dumnezeu;
    Bucura-te, al luminii celei gindite luminoasa descoperire;
    Bucura-te, dreapta aratare a chinurilor ce asteapta pe cei pacatosi;
    Bucura-te, gura care vestesti pe Hristos Dumnezeu;
    Bucura-te, privitorule al priveliffilor lui Dumnezeu;
    Bucura-te, cel ce auzi cele de oameni neauzite;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 9

    Poruncindu-ti-se a te sui la muntele Sionului cel intelegator, Apostole Andreie, si paharul mantuirii luand, bucurandu-te l-ai baut, trecand prin moarte la viata cea dumnezeiasca, unde este Hristos Dumnezeu, cantand: Aliluia!

    Icosul 9

    Focul Preasfintului Duh ce s-a coborit de sus peste tine, intru-tot-laudate Apostole Andrei al lui Hristos, ti-a poruncit lie cu limba noua, cu care niciodata nu ai grait, sa vestesti pana la marginile lumii maririle Lui. Pentru aceasta aducem tie laudele acestea:

    Bucura-te, ca tu ai binevestit patimile si invierea lui Hristos;
    Bucura-te, ca tu singur lamuresti pogorarea in iad a dracilor;
    Bucura-te, cel ce esti plin de roadele Preasfantului Duh;
    Bucura-te, de Darurile Lui indestulatorule;
    Bucura-te, prin care Sfanta Treime s-a propovaduit;
    Bucura-te, prin care Unimea Treimii s-a slavit;
    Bucura-te, sanatate preaminunata impartita credinciosilor;
    Bucura-te, cel ce esti rana de mult plans demonilor;
    Bucura-te, lumina mai stralucitoare decit soarele;
    Bucura-te, povatuitorul si lumina orbilor;
    Bucura-te, de lumina al tuturor facator;
    Bucura-te, al vrajmasilor puternic biruitor;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 10

    Cine te-a invatat a grai asa, Sfinte Apostole Andrei? Cine ti-a luminat mintea ta ca sa vezi limpede raza slavei celei neapropiate, care a stralucit lumina Adevarului in inimile noastre, fara numai Iisus Hristos Dumnezeu? Pentru aceasta cantam Lui: Aliluia!

    Icosul 10

    Se spaimanteaza tot cugetul de propovaduirea ta, pe care ai trambitat-o in tot pamantul, tainuitorule al lui Hristos si vazatorule al celor de sus, cel ce esti cinstit de Domnul intre cei doisprezece apostoli; pentru aceasta cantam tie:

    Bucura-te, rugatorule pentru noi catre Domnul;
    Bucura-te, ca prin sfintele tale rugaciuni Domnul ne trimite milele Sale bogate;
    Bucura-te, ca prin ajutorul tau, tiranul satana se izgoneste de la noi;
    Bucura-te, ca gandurile si bolile cele rele le indepartezi de la noi;
    Bucura-te, margaritarul cel luminos al lui Hristos;
    Bucura-te, mangaierea sufleteasca a pamantenilor celor necajiti;
    Bucura-te, sanatatea trupeasca a oamenilor imbolnaviti;
    Bucura-te, carmaci preaminunat al celor ce inoata pe ape;
    Bucura-te, impreuna-calator cu cei ce calatoresc pe uscat;
    Bucura-te, ajutorul celor ce te cheama cand zboara in aer;
    Bucura-te, hranitorul nostru al celor flamanzi de fapte bune;
    Bucura-te, cel ce ajuti rugaciunilor noastre spre mantuire;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 11

    Cu suflarea cea de sus a Duhului, Dumnezeu mai inainte aprinzindu-te cu ravna de credinta, ritor de Dumnezeu graitor te-a aratat pe tine, marite apostole Andrei, cel ce canti Mantuitorului tau: Aliluia!

    Icosul 11

    Cel de lumina purtator si de veselie facator, fericite Andrei apostole al lui Hristos, dumnezeiasca pomenirea ta raza de tamaduire straluceste noua celor ce cantam tie unele ca acestea:

    Bucura-te, stea mai luminoasa decat soarele;
    Bucura-te, sfesnic care stralucesti cu raza de aur;
    Bucura-te, datator de daruri al crestinilor dreptcredinciosi;
    Bucura-te, al calugarilor celor mahniti ajutator in necazuri;
    Bucura-te, cel ce esti izgonitor infricosator al demonilor;
    Bucura-te, frumusetea cea prealuminata a Bisericii lui Hristos;
    Bucura-te, camara preacinstita cu bun miros a lui Hristos;
    Bucura-te, podoaba cea preacinstita a apostolilor;
    Bucura-te, luminatorul cel preamarit al mucenicilor;
    Bucura-te, veselia cea de bucurie facatoare a cuviosilor;
    Bucura-te, lauda cea fericita a tuturor sfintilor;
    Bucura-te, rugatorule, mijlocitorule si folositorule al tuturor ortodocsilor;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 12

    Ca un ucenic preaales al Celui ce s-a pironit de buna voie pe Cruce, Stapanului tau pana la moarte urmand, te-ai suit bucurandu-te la inaltimea crucii, mergere facandu-ti la ceruri, de trei ori fericite apostole Andrei. Pentru aceasta cantam cantarea cea ingereasca lui Dumnezeu, zicand: Aliluia!

    Icosul 12

    Multumim tie, marite apostole Andrei, noi neamurile cele de tine luminate si de pe pamant la ceruri de tine ridicate, ca de la slujirea vrajmasului departandu-ne, ne-am facut impreuna-locuitori cu sfintii ingeri si partasi ai slavei Domnului. Pentru aceasta aducem tie dupa vrednicie acestea:

    Bucura-te, apostole Andrei, nume preascump si dulce noua dreptcredinciosilor;
    Bucura-te, izgonitorul tuturor eresurilor;
    Bucura-te, pazitorule cu dinadinsul al fecioriei;
    Bucura-te, floarea cea preafrumoasa si bine mirositoare a raiului;
    Bucura-te, ca rugaciunile tale sint ca o scara, care ne urca pe noi la ceruri;
    Bucura-te, arma cea nebiruita a binecredinciosului popor;
    Bucura-te, cel ce biruiesti in zile de razboi tabara potrivnicilor;
    Bucura-te, cel ce ne dai noua ploi potrivite;
    Bucura-te, cel ce ne izbavesti pe noi din tot felul de nevoi;
    Bucura-te, cel ce aperi sfant locasul acesta de aprinderea focului;
    Bucura-te, cel ce ne izbavesti pe noi de viclesugul vrajmasului;
    Bucura-te, cel ce la sfarsitul vietii noastre ne ajuti ca prin pocainta sa ne mantuim;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Condacul 13

    O, preaminunate sfinte si marite apostole Andrei, cu plangere alergam la sprijinul tau, ca sa ne izbavesti pe noi cu rugaciunile tale de chinul cel de veci, prealaudate, si sa ne invrednicesti de bucuria raiului; ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

    (acest condac se zice de trei ori)
    Apoi se zice iarasi Icosul intai

    Sufletul meu cel tulburat de ganduri si de cuvinte rele, curateste-l cu dumnezeiescul tau dar, care s-a salasluit intru tine, propovaduitorul lui Hristos Andreie, ca, fiind curat, sa izvorasca cantare vrednica asa:

    Bucura-te, cel ce din pescar ai devenit apostol;
    Bucura-te, ca mai intii ai avut pe Sfantul Ioan Botezatorul ca dascal;
    Bucura-te, ca din ceata ucenicilor tu de Mantuitorul mai intai ai fost chemat la darul apostolesc;
    Bucura-te, ca te-ai facut cu multa credinta ucenic al lui Hristos;
    Bucura-te, ca si pe fratele tau Petru l-ai adus la Hristos;
    Bucura-te, ca impreuna cu toti apostolii ai urmat Domnului;
    Bucura-te, ca esti dintre cei dintai apostoli ai lui Hristos;
    Bucura-te, ca ai pastrat dragoste incuviintata catre Domnul;
    Bucura-te, ca pentru dragostea Lui, prin multe tari L-ai propovaduat Dumnezeu datator de viata;
    Bucura-te, ca propovaduind la pagini credinta cea in Iisus Hrastos, multe scarbe ai rabdat;
    Bucura-te, ca ai fost batut cu lemne si cu pietre;
    Bucura-te, ca salbaticii aceia te muscau si cu dintii;
    Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    si Condacul intai

    Pe ucenicul cel intai chemat si urmatorul Patimilor lui Hristos, pe Andrei apostolul, fratele lui Petru, sa-l laudam credinciosii, ca pe cel ce pe pagani din inselaciune i-a intors la botez. Pentru aceasta ii cantam: Bucura-te, Sfinte Andreie, apostole!

    Apoi se zice aceasta
    RUGACIUNE
    Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis si s-a facut faptura, nu intoarce dumnezeiasca Ta fata de la noi cei pacatosi, ca sa nu vina asupra-ne mania cea groaznica si infricosatoare a durerilor, care este rodul pacatelor noastre pe care in toata ziua cu nesocotinta in chip nenumarat le savarsim. Noi suntem pacatosi si patimasi, netrebnici si plini de rautate, iar Tu esti izvorul vietii si al milostivirii; nu ne lasa, Doamne; nu trece rugaciunea noastra a pacatosilor, nici nu rasplati noua dupa nelegiuirile noastre, ci, pentru ca nu sintem vrednici a castiga prin sarguinta cea de toate zilele milostivirea Ta, daruieste-ne-o Tu, Doamne, ca un preamilostiv. Pentru rugaciunile apostolului Tau Andrei, daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea. Pentru pomenirea lui cea de azi ne intareste cu darul Tau cel stapanitor, ca din adincul inimilor noastre, cu bucurie sa laudam praznuirea lui, si sa slavim preasfint numele Tau, in vecii vecilor. Amin.

    Predica Pr. Ilie Cleopa la Sfantul Apostol Andrei

    Fiul al Galileei si frate al lui Petru, dintre pescari in soborul Apostolilor intii ai fost chemat, Andrei cel minunat. Iar de la mormintul tau din Patras chemi popoarele la Dumnezeu si acum ne-ai umplut de bucurie ca in Romania iarasi ai venit, unde pe Hristos Domnul l-ai propovaduit.
    -- Condacul Sfintului
    Pr. Ilie CleopaIubiti credinciosi,
    Astazi, la 30 noiembrie, praznuim cu multa bucurie pe Sfantul Apostol Andrei, cel intii chemat, Apostolul romanilor, care a vestit Evanghelia lui Hristos pe pamintul tarii noastre acum aproape 2000 de ani, in Dobrogea si la Gurile Dunarii.
    Sfantul Apostol Andrei era frate dupa trup cu Sfintul Apostol Petru, fiii lui Iona, din cetatea Betsaida Galileei, si se indeletniceau cu pescuitul.
    La inceput, Sfantul Andrei a fost ucenic al Sfintului Ioan Botezatorul. Apoi, auzind de intruparea Mintuitorului nostru Iisus Hristos, s-a dus in Capernaum, unde locuia Domnul si L-a intrebat: Invatatorule, unde locuiesti? Iar Domnul i-a raspuns: Vino si vezi! (Ioan 1, 38-39). Si a ramas cu El in ziua aceea. Astfel, Sfintul Apostol Andrei a fost cel dintii chemat la vestirea Evangheliei lui Hristos.
    Nu dupa multe zile, Andrei si Simon-Petru se aflau intr-o corabie cu tatal lor, Iona; voiau sa plece pe mare la pescuit peste. Atunci Fiul lui Dumnezeu i-a chemat pe amindoi la apostolie, zicindu-le: Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni! (Matei 4, 19).
    Din clipa aceea au lasat toate si au urmat lui Hristos pina la moarte si inviere, fiind martori ai minunilor si Invierii Lui. Iar dupa inaltarea Sa la cer, tragind sorti unde sa plece fiecare la vestirea Evangheliei, Sfintului Apostol Andrei i-a cazut sortul sa increstineze mai ales tarile din jurul Marii Negre.
    Deci, mai intii a crestinat Armenia, Iviria si Scitia Mare, adica Ucraina de astazi, infigind Sfinta Cruce pe locul unde este Kievul. Apoi a crestinat Crimeea, sudul Basarabiei si, trecind pe la Gurile Dunarii, a zabovit mai mult la Tomis, unde a botezat pe multi din Scitia Mica, adica Dobrogea de azi.
    El a stat cu ucenicii sai intr-o pestera din apropiere, unde facea Sfinta Liturghie, de teama paginilor inchinatori la idoli. Pestera poarta numele Sfintului Apostol Andrei pina astazi si se afla in comuna Ion Corvin din sud-vestul judetului Constanta. Astazi s-a construit acolo o minastire mare cu hramul "Sfintul Apostol Andrei".
    Dupa ce a hirotonit episcopi si preoti la Tomis - Constanta de azi - Sfantul Apostol Andrei a trecut prin Tracia - Bulgaria de azi -, prin Macedonia, prin Grecia si a ajuns in Peloponez unde a zabovit doi ani in orasul Patras. Aici a crestinat pe multi inchinatori la idoli, a facut nenumarate minuni, a darimat capistile idolilor si a marturisit pe Hristos cu multa putere.
    Vazind aceasta ighemonul cetatii ce se chema Egheat, l-a prins, l-a batut tare si l-a aruncat in temnita cu unii din ucenicii sai. Apoi, vazind ca multi credeau in Hristos prin Sfintul Apostol Andrei, l-a condamnat la moarte prin rastignire pe cruce in forma de X, dindu-si sufletul in miinile Domnului nostru Iisus Hristos la 30 noiembrie, pe timpul imparatului Nero.
    Iubiti credinciosi,
    Aceasta este viata si patimirea, pe scurt, a Sfantului Apostol Andrei. El a urmat in toate lui Hristos, Mintuitorul lumii. A vestit Evanghelia in multe tari, a darimat capistile idolesti, a botezat nenumarati crestini, a intemeiat biserici, a hirotonit diaconi, preoti si episcopi si a adus la credinta in Hristos mai multe tari, printre care si tara noastra.
    Deci noi romanii avem Biserica de origine apostolica, intemeiata in primul secol, dupa inaltarea Domnului la cer. Noi nu sintem crestinati ca popoarele slave catre sfirsitul primului mileniu, pentru ca noi sintem din inceput aici in Carpati si la Gurile Dunarii, pe cind ungurii au venit in Europa in secolul IV, din Mongolia si s-au crestinat in anul 950 de Stefan cel Sfint; iar slavii au venit si ei prin secolele VII - VIII din nord-estul Asiei si s-au crestinat mai tirziu - bulgarii, in anul 864, sirbii, in anul 868 si rusii in anul 988.
    Asa a rinduit pronia divina ca sa primim credinta crestina direct de la ucenicii lui Hristos, pentru care se cade sa fim permanent recunoscatori.
    Iubiti credinciosi,
    Sa dam slava lui Dumnezeu ca ne-a rinduit pe Sfantul Apostol Andrei sa ne crestineze si sa ne uneasca cu Hristos prin Botez si pocainta. Sintem o tara crestina de origine apostolica. Sa ne facem vrednici de aceasta tara. Sa pastram cu sfintenie poruncile Domnului scrise in Sfinta Evanghelie si propovaduite de Apostoli. Fara povatuitori nu ne putem mintui si fara preoti buni ratacim calea pocaintei. Dar daca ascultam de Domnul, ascultam si de Biserica.
    Sfantul Apostol Andrei ne-a crestinat si a savirsit prima Sfinta Liturghie pe pamintul Romaniei. El ne-a eliberat de demoni si de patimi si ne-a unit cu Hristos prin jertfa si Liturghie. El ne-a invatat cum sa ne mintuim prin smerenie, prin rugaciune si prin iubire.
    Sa ascultam de Sfintii Apostoli ca de Insusi Hristos. Sa ascultam de episcopi si de preoti ca de Apostoli, ca ei vor da seama pentru sufletele noastre. Sa nu lipsim de la biserica in sarbatori, ca aici este Hristos cu toti sfintii. Aici este mintuirea noastra, bucuria noastra, viata noastra. Sa nu ascultam pe trimisii lui antihrist, care se leapada de Biserica, de Cruce si de toate cele sfinte.
    Apoi sunteti datori sa invatati copiii frica Domnului. Sa faceti misiune si apostolat prin scoli, prin spitale, prin casele crestinilor, prin milostenii si carti sfinte ortodoxe. Dar mai ales in casele dumneavoastra.
    Sa traim cu Hristos, sa ajutam la mintuirea copiilor nostri si a celor din jur si nimic sa nu facem fara episcop, fara preot, fara duhovnic. Ei sint apostolii nostri pe pamint. De vom face asa, vom dobindi mintuirea sufletelor noastre, cu rugaciunile Maicii Domnului si ale Sfantului Apostol Andrei. Amin.

    miercuri, 20 noiembrie 2013

    Praznicul aducerii la Templu a Maicii Domnului

    studenica-20.jpg

    “Astazi înainte însemnarea buneivointe a lui Dumnezeu, si propovaduirea mântuirii oamenilor, în biserica lui Dumnezeu luminat Fecioara se arata, si pe Hristos, tuturor mai’nainte îl vesteste. Acesteia si noi cu glas mare sa-i strigam: Bucura-Te, Plinirea rânduielii Ziditorului”
    Epoca in care traim este tocmai o epoca in care partea cea buna se tot smulge de la noi.Am invatat de la “inteleptii” acestei lumi ca Dumnezeu nu exista. Am fost sub un regim care a interzis pe Dumnezeu si sub o forma sau alta, Dumnezeu si adevarata cinstire a lui Dumnezeu, este prigonita, este interzisa in lumea intreaga.
    Dar iata ca Domnul zice Martei ca sora sa Maria a ales partea cea buna care nu se va lua de la ea. Nu este om, nu este sol, nu este inger cel care ne vorbeste, este Insusi Dumnezeu Cuvantul. Si daca Dumnezeu Cuvantul zice, atunci putem crede ca asa si este! Ramane sa ne straduim sa aflam si noi partea cea buna.
    Celalalt cuvant, mangaietor, care intareste pe acesta, este cuvantul cel din sfarsitul Apocalipsei, unde, socotesc eu ca Hristos vorbeste pentru epoca cea de sfarsit a istoriei, epoca noastra,socotesc:
    Cel ce nedreptateste, mai nedreptatească. Cel ce se spurca, mai spurce. Cel ce lucreaza dreptatea, mai lucreze dreptatea. Cel ce se sfinteste mai sfinteasca-se(Apoc. 22, 11).
    Si socotesc ca e perioada asta, pentru ca astazi, ca niciodata, intr-o masura neintalnita altcandva in istoria omenirii, raul se dezlantuie fatis si in toate aspectele lui si poate isi arata fete pe care noi nu le cunosteam ca putea sa le aiba. Si socotesc ca se poate acest lucru numai fiindca Dumnezeu Cuvantul a zis: “Cel ce nedreptateste, mai nedreptatească. Cel ce se spurca, mai spurce“. Socotesc ca Hristos a putut fi prins in gradina Ghetsimani numai fiindca a spus cuvantul: “Dar acesta este ceasul vostru si puterea intunericului“. Daca Cuvantul lui Dumnezeu nu ar fi zis asta, ar fi fost total cu neputinta sa Il prinda. Stim cel putin un moment in viata lui Hristos cand au fost trimisi ofiteri sa Il aresteze si n-au putut, fiindca, au zis dupa aia carturarilor si arhiereilor, ca niciodata om nu a grait ca Acest Om. Si pentru puterea cuvantului Lui, n-au putut sa-L aresteze. Ba si in Ghetsimani, cand a intrebat Domnul: “Pe cine cautati?” si au zis “Pe Iisus Nazarineanul” si le-a raspuns Domnul: “Eu sunt” au cazut “de-andaratelea” si… cazuti puteau sa ramana pana astazi. Asa ca daca Cuvantul lui Dumnezeu da voie si se pronunta, se va putea face acel lucru.
    Si daca vedem rautatea dezlantuindu-se in lume este pentru ca Dumnezeu are o Pronie pe care nu o intelegem, o Pronie paradoxala (ba intr-o masura si intelegem ceva) prin care, cinstind libertatea omului – libertate care este poate semnul de capatai al asemanarii omului cu Dumnezeu si Dumnezeu Insusi cinsteste aceasta libertate - gaseste un moment in istorie cand da si raului libertate sa mearga; si sa mearga pana la capat! Dar asta nu inseamna ca raul poate birui. Fiindca avem si cuvantul celalalt din Apocalipsa ca si Cel ce lucreaza dreptatea, mai lucreze dreptatea. Cel ce se sfinteste mai sfinteasca-se si celalalt cuvant spus pentru Maria ca partea cea buna pe care a ales-o, aceea nu se va lua de la dansa.
    Frati si surori, daca Cuvantul lui Dumnezeu a zis ceva, asa cum a fost intru inceput: “Sa fielumina!“, si a fost, deci ce a zis Cuvantul lui Dumnezeu, fi-va! Si ce nu a zis nu va putea fi.As vrea sa intelegem ca toate se tin in zidirea asta prin cuvantul tainic al lui Dumnezeu, si asta sa fie pentru noi mangaiere.
    Zile cumplite – vadit – vin si vor veni, multe prorociri care erau de neinteles, astazi sunt tehnologic realizabile, si deci nu e cazul sa nadajduim spre zile mai bune. Zilele mai bune vor veni pentru cei care alegem partea cea buna, alegem pe Dumnezeu. Si acea parte buna nu se va lua de la noi, nu pentru ca noi putem sa facem ceva bun. Cred ca toti avem constiinta pacatului nostru si frica: “cum noi, in slabiciunea noastra vom intampina zile rele?“. Dar sa avem [odata] cu frica aceasta si acest lucru: pe baza cuvantului “tine-ti mintea in iad“, adica: fii realist, acestea trebuie sa fie, “dar nu deznadajdui!“. Si “nu deznadajdui” inseamna nadejdenumai si numai in mila lui Dumnezeu si in puterea lui Dumnezeu.
    Omul numai pacate poate face de la sine. Dar Dumnezeu este dragoste, Dumnezeu este mila si ne-a dat multe cuvinte de mangaiere. Si cu aceste cuvinte as vrea sa va indemn: cereti Domnului sa va deschida ochii cand cititi Scripturile sau cand le ascultati in Biserica; de asemenea si textele care se canta mai ales la marile praznice, ca acest praznic al Maicii Domnului.
    Pe Maica Domnului femeia din popor a fericit-o ca fiind trupeste Maica Acestui Om care vorbea asa. Dar El a zis: “da, drept este ce zici tu, ca fericit pantecele care M-a purtat si sanii la care am supt. Dar nu asta este pricina fericirii. Pricina fericirii ei este ca… fericit cel care aude cuvantul lui Dumnezeu si-l pazeste pe el“. Si despre Maica Domnului se zice intr-un loc ca nu a inteles cuvantul Lui, dar l-a pazit in inima ei. Si de mai multe ori se spune ca pazea cuvantul in inima.
    Cuvantul acesta este cuvant de mangaiere fiecaruia dintre noi. Fiindca un singur pantece a putut purta pe Acel prunc si numai sanii Aceleia au putut hrani pe Acel Prunc dumnezeiesc. Dar partea cea buna, daca o alegem, aceeasi mangaiere si aceeasi fericire poate fi tuturor. Si asa, sa cautam in Scripturi si in slujbele Bisericii ce inseamna aceasta “parte cea buna“, care este a fiecaruia si a tuturor, fara nici o exceptie si fara nici o limita.
    Pentru rugaciunile Stapanei nostre, Dumnezeu sa ne dea sa intelegem cele ce vrea sa ne spuna!

      duminică, 10 noiembrie 2013

      ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC MINA


      11 noiembrie


      După obişnuitul început, se zic:
      Condacele şi Icoasele:
      Condacul 1
      Folositor şi ajutător mare te-ai arătat lumii în primejdii, Mucenice, că pe mulţi ai izbăvit de pagube: pe furi urmărind, pierderile departându-le şi celor ce aleargă la tine cu credinţă împlinind cererea lor; pentru aceasta te rugăm , fii milostiv şi nouă care îţi cântăm:   Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Icosul 1
      Întrupându-se Cuvântul lui Dumnezeu s-a luminat făptura, şi printr-Însul a izvorât mulţimea mucenicilor, care au pătimit până la sânge, făcându-se apărători celor neputincioşi; pentru aceasta îţi cântăm:
      Bucură-te, stea neapusă.
      Bucură-te, rază de nematerialnic foc.
      Bucură-te, lumina celor păgubiţi.
      Bucură-te, căderea celor răpitori.
      Bucură-te, taină care destăinuieşti nelegiuirea.
      Bucură-te, stavilă care opreşti rătăcirea.
      Bucură-te, stâlp care împiedici necuviinţa.
      Bucură-te, adânc care pierzi lăcomia.
      Bucură-te, suflare care întăreşti inimile celor suferinzi.
      Bucură-te, mână care descoperi prădăciunile.
      Bucură-te, lanţ care fereci pe făptuitorul celor rele.
      Bucură-te, negura care întuneci gândurile necurate.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al 2-lea
      Biruitor grabnic te-ai făcut prigonitorilor celor care voiau a răpi munca săracului amărât de soartă şi a stinge fiinţa lui , fiind ameninţat de întâmplări; pentru aceasta strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!
      Icosul al 2-lea
      Să nu se învrednicească nelegiuiţii a ne supune sub picioarele lor, Sfinte, când se pornesc asupra noastră ca valurile marii ce vin spumegând pe aripile vănturilor turbate; ci să cadă ca spicele ţarinii de faţa ta şi noi să te binecuvântăm, zicând:
      Bucură-te, naădejdea noastră cea tare.
      Bucură-te, căderea nelegiuiţilor vrăjmaşi.
      Bucură-te, ingrădirea nesăţioaselor fiare.
      Bucură-te, înfrânarea mândrilor răpitori.
      Bucură-te, că se cutremură cei ce calcă poruncile tale.
      Bucură-te, că se ticăloşesc cei ce nu cinstesc minunile tale.
      Bucură-te, că se chinuiesc cei ce nu cheamă într-ajutor numele tau.
      Bucură-te, că se tulbură cei ce te amărăsc.
      Bucură-te, că se laudă cei ce îţi multumesc Ţie.
      Bucură-te, că de mila ta toată făptura se veseleşte.
      Bucură-te, că de îngrozirea ta toţi cei ce au greşit se pocăiesc.
      Bucură-te, izbăvitorul celor umiliţi.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al 3-lea
      Dreptatea şi pacea având în cugetul tău, ai părăsit tabăra Frigiei, nemaiputând suferi ca să vezi închinăciunea la idoli. Pentru aceasta, suindu-te la munte, cu post şi rugăciuni ţi-ai curăţit sufletul de păcate şi te-ai întărit în credinţa Domnului nostru Iisus Hristos, cântând: Aliluia!
      Icosul al 3-lea
      Păgânii, nemairăbdând urmările tale cele sfinte, prin care se defăima înşelăciunea lor cea idolească, căci propovăduind credinţa lui Hristos poporului şi dovedind că El este Dumnezeu, Care face minuni, iar nu pietrele şi arama, te-au supus la chinuri pe care le-ai primit cu dragoste. Pentru aceasta îţi cântăm:
      Bucură-te, cel ce ai fost frecat peste tot trupul cu târsâne.
      Bucură-te, cel ce pe urmă ai fost ars cu foc.
      Bucură-te, cel ce ai răbdat usturimea ciulinilor.
      Bucură-te, că ai fost străpuns peste tot cu suliţe.
      Bucură-te, că ai suferit pe tâmplele tale ciocane de fier.
      Bucură-te, că şi alte munci ai suferit cu răbdare.
      Bucură-te, că n-ai cârtit împotriva lui Dumnezeu pentru pătimirea ta.
      Bucură-te, mai ales, că te-ai luptat cu bucurie împotriva trupului şi a sângelui.
      Bucură-te, că Alexandria s-a îngrozit de credinţa ta cea tare.
      Bucură-te, că tiranii erau mustraţi de cutezarea ta.
      Bucură-te, că, nemaiavând cu ce te mai spăimânta, au poruncit să fii tăiat cu sabia.
      Bucură-te, că mulţi din privitori te binecuvântau zicând:
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al 4-lea
      Fericita credinţă a Răsăritului ridicând în sfârşit crucea între popoarele păgâne, după căderea tiranilor vrajmaşi ai creştinătăţii, s-a zidit în Alexandria biserica ta, Sfinte, de către un iubitor de Hristos cetăţean, în vremea lui Constantin împăratul; şi acolo au fost aduse rămăşiţele moaştelor tale, cărora ne închinăm cântând: Aliluia!
      Icosul al 4-lea
      Glas ridicând către tine strigăm: Grăbeşte-te, Sfinte, a ne apăra; nu ne dezlipi nădejdilede de mila ta cea mare; că unde vom năzui afară de tine să ne liniştim, după noianul păcatelor noastre, după Mântuitorul şi preacurată lui Maică, decât la tine cel ce ai pătimit cu dragoste pentru Hristos şi pentru a noastră mântuire; tinde-Ţi mâna ta spre noi, Mucenice, ca să te binecuvântăm zicând:
      Bucură-te, aflătorul lucrurilor pierdute.
      Bucură-te, aducătorul lor în starea în care au fost.
      Bucură-te, lauda cetăţenilor cinstiţi cu fapta.
      Bucură-te, fericirea neguţătorilor cu bune măsuri.
      Bucură-te, păzitorul nedormit al satelor şi al oraşelor care suferă de pagube.
      Bucură-te, scăparea celor ameninţaţi de văpaie şi de vifor.
      Bucură-te, uşurarea popoarelor ce se amărăsc de năvălirile grozave şi de asuprelile nedrepte.
      Bucură-te, povăţuitorul drumeţilor ce te cer în ajutor.
      Bucură-te, izbăvirea oamenilor de moartea năprasnică.
      Bucură-te, scăparea corăbiilor cuprinse de vijelie şi de furtuni.
      Bucură-te, mângâierea a tot sufletul asuprit şi amărât.
      Bucură-te, şi al nostru apărător grabnic în suferinţe.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al 5-lea
      Hrană de mântuire vieţii noastre trimite-ne nouă, Sfinte, de la Dumnezeu, ca să nu pierim de mulţimea patimilor ce se îndesesc în noi cu prisosinţă, că păcătoşi suntem; dar care păcat sau ce mulţime de greşeli poate covârşi vreodată nemărginita milostivire a lui Dumnezeu, având rugători cetele mucenicilor? Cu acelea împreună cântăm: Aliluia!
      Icosul al 5-lea
      Inimă înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi, zice împăratul şi Proorocul David. Pentru aceasta, smerindu-ne până la moarte, cădem către tine, Mare Mucenice Mina, să te rogi lui Dumnezeu pentru noi păcătoşii ca să ne liniştească durerile, biruind pe vrăjmaşii care se luptă împotriva legilor Lui. Apropie-te, dar, Sfinte, apropie-te de noi cei ce pătimim ca să slăvim minunile tale, cântând:
      Bucură-te, mijlocitor fierbinte al celor suferinzi către Dumnezeu.
      Bucură-te, stăruitor grabnic către Dânsul.
      Bucură-te, ajutor puternic pentru cei ce păzesc poruncile Lui.
      Bucură-te, nădejde neruşinată a creştinilor.
      Bucură-te, tămâie bineprimită la cer în rugăciune.
      Bucură-te, vas ales al Sfinţei Treimi.
      Bucură-te, cel ce nu voieşti răutăţile oamenilor.
      Bucură-te, cel ce plângi pentru nepriceperea lor.
      Bucură-te, cel ce pururea îi îndemni la fapte bune.
      Bucură-te, că îi povăţuieşti a vieţui în unire şi dragoste.
      Bucură-te, că pe mulţi i-ai adus la pocăinţă.
      Bucură-te, că pentru toţi te rogi pururea.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al-6-lea
      Evreul, care era asuprit de creştin, prin tăinuirea banilor ce îi lăsase spre păstrare la el până la întoarcerea sa, s-a botezat văzând minunea, când I-ai descoperit adevărul; iar creştinul, îngrozindu-se de fapta ce făcuse spre vătămarea sufletului pentru iubirea de argint, s-a pocăit, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
      Icosul al-6-lea
      Pe călcătorul de jurământ creştin şi vicleanul prieten al iudeului, ieşind din biserica ta, unde mărturisise neadevărul, că nu are ştiinţă de acei bani, l-a răpit calul; şi tu te-ai arătat femeii lui acasă, ca să trimită bărbatului ei aurul iudeului, precum a şi urmat şi îndată s-a descoperit vicleşugul. De aceea cântăm Ţie:
      Bucură-te, vădirea vicleşugului tăinuit.
      Bucură-te, aflarea aurului răpit.
      Bucură-te, ruşinarea faptelor rele.
      Bucură-te, amărăciunea urmării lor.
      Bucură-te, împlinirea datoriilor credinţei.
      Bucură-te, creştinătorul iudeului rătăcit.
      Bucură-te, pocăinţa creştinului pierdut.
      Bucură-te, lauda Bisericii Răsăritului.
      Bucură-te, întristarea neamului iudeilor.
      Bucură-te, că prin a ta minune s-a arătat puterea darului.
      Bucură-te, că prin a ei lucrare două suflete s-au izbăvit.
      Bucură-te, vrednicule lăudător al lui Hristos.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al-7-lea
      Lanţurile fermecătoare ale diavolului cu care înfăşură sufletele cele slabe spre a le trage la el, cum s-ar putea sfărâma, de nu am avea cugetul lucrător spre mântuire? Acesta dar, întărindu-se de către puterea Sfintilor Mucenici aleşi de Dumnezeu, risipeşte negura înşelăciunii şi dezleagă legăturile vicleanului prin pocăinţă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
      Icosul al-7-lea
      Slavă Ţie, Împărate Sfinte, Dumnezeule atotputernice, Care dintre noi oamenii şi pentru noi ai ales pe Sfinţii Tăi Mucenici şi Apostoli, ca să ne izbăvească de cursele vrăjmaşului şi să ne împărtăşească de bunătăţile Tale cele nemărginite; ca în acest chip să preaslăvească numele Tău cel întru tot Sfânt, şi să cântăm:
      Bucură-te, Mina cel de toţi iubit.
      Bucură-te, Mucenic preafericit.
      Bucură-te, luptător neostenit.
      Bucură-te, viteaz neobosit.
      Bucură-te, cuget neprihănit.
      Bucură-te, privighetor neadormit.
      Bucură-te, doctor iscusit.
      Bucură-te, judecător nemituit.
      Bucură-te, sprijinitor nepărtinitor.
      Bucură-te, dar nesfârşit.
      Bucură-te, de daruri dătătorule.
      Bucură-te, de multe minuni făcătorule.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al-8-lea
      Numele tău, mai mult decât oricare altul dintre sfinţi, s-a făcut creştinilor mai dorit, Mina, pentru aflarea grabnică şi îndestulătoare a orice păgubiri suferite de dânşii. Pentru care şi astăzi pătimind cei ce stau înaintea icoanei Tale cu credinţă, se roagă a te milostivi spre ei, mângâindu-i şi îndeplinind cererea lor, ca să-ţi aducă laudă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
      Icosul al-8-lea
      Obosiţi de valurile întâmplărilor ce vin asupra noastră, nu ne putem lupta şi nici nu suntem vrednici de milostivire, pentru că pocăinţă nu avem, adâncindu-ne în gânduri şi fapte urâte; pentru aceasta cădem înaintea ta, să ne izbăveşti de ispitele ce ne apasă şi să ne întăreşti în dragostea lui Dumnezeu, ca să scăpăm de vrăjmaşi şi să-ţi cântăm:
      Bucură-te, turn de tărie.
      Bucură-te, rază de bucurie.
      Bucură-te, ancoră tare.
      Bucură-te, zid de scăpare.
      Bucură-te, gând întăritor.
      Bucură-te, liman izbăvitor.
      Bucură-te, lumină sfântă.
      Bucură-te, armă nebiruită.
      Bucură-te, înger ceresc.
      Bucură-te, dar dumnezeiesc.
      Bucură-te, apărătorul creştinilor.
      Bucură-te, miluitorul săracilor.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al-9-lea
      Patimile cu care tu ai pătimit să ne fie în ajutorul patimilor noastre şi rănile trupului tău acoperamant durerilor ce ne tulbură toată odihna. Dă-ne dar, în primejdii, răbdarea ta, Sfinte, ca printr-însa să dobândim mântuirea sufletului şi întărirea neputinţelor noastre spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
      Icosul al-9-lea
      Cu sângele tău cel curs pentru dragostea lui Hristos, spală întinăciunea păcatelor noastre, Preafericite, şi cu mulţimea minunilor schimbă cugetele celor ce ne prigonesc, spre a nu fi osândiţi cu nedreptate şi să nu întunece adevărul pricinilor, ce avem după a lor plăcere, că tu eşti cel care descoperi toate nelegiuirile şi ţie se cuvine a cânta
      Bucură-te, mângâierea celor asupriţi în judecăţi,
      Bucură-te, biruinţa ostaşilor ce se luptă pentru credinţă.
      Bucură-te, pământ roditor de fapte bune.
      Bucură-te, floare frumoasă din părţile Siriei.
      Bucură-te, mărgăritar ales de Dumnezeu.
      Bucură-te, trandafir mirositor între spinii idoleşti.
      Bucură-te, piatră scumpă din comorile Egiptului.
      Bucură-te, dar prin care s-a împlinit menirea magilor de la Răsărit.
      Bucură-te, cedru crescut între cedrii Libanului.
      Bucură-te, câmp adăpat de apele Iordanului.
      Bucură-te, strajă neadormită a mănăstirilor din Muntele Sfânt.
      Bucură-te, povăţuitor osârdnic al celor ce merg la Mormântul Mântuitorului.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al 10-lea
      Rămăşiţele călătorului omorât de gazda facătoare de rău, spre a-i lua aurul cu care mergea la biserica ta, tăindu-l bucăţi şi îngropându-l în grădina sa, tu le-ai dezgropat a două zi, întrupându-l precum a fost şi dându-i viaţă. De această minune îngrozindu-se ucigaşul, a căzut la picioarele tale cu lacrimi, rugându-se să nu-l pierzi. Iar călătorul trezit ca din vis după moarte, a dat lui Dumnezeu laudă, cântând: Aliluia!
      Icosul al 10-lea
      Zadarnică a fost sârguinţa vinovatului de a ascunde uciderea străinului pe care, înnoptând la dânsul, l-a găzduit; că tu urmându-i nevăzut, pentru dragostea ce avea către tine, te-ai arătat a doua zi ca un ostaş împărătesc, cerând să-ţi dea pe călător; despre care, tăgăduind că ar avea ştiinţă , tu i-ai descoperit fapta şi l-ai mustrat cumplit. Pentru aceasta cântăm ţie:
      Bucură-te, minune mai presus de toate minunile.
      Bucură-te, cel care ai primit darul de a întrupa şi a da viaţă trupului tăiat în bucăţi.
      Bucură-te, că vinovatul s-a îngrozit de puterea ta.
      Bucură-te, că cel ucis, necunoscând de ce este mustrat acela, s-a spăimântat.
      Bucură-te, că fapta aceasta n-ai voit să o descoperi îndată.
      Bucură-te, că prin iconomia ta amândoi se găseau în uimire.
      Bucură-te, cel prin care călătorul şi-a îndeplinit voinţa, închinându-se Ţie.
      Bucură-te, că şi făgăduinţei lui a urmat, aducând în biserica ta mari daruri.
      Bucură-te, mângâietorule al tuturor celor ce aleargă la tine.
      Bucură-te, marite izbăvitor al celor ce te cinstesc.
      Bucură-te, înzestrătorule al fetelor sărace.
      Bucură-te, uşurătorule al celor căzuţi în datorii grele.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al 11-lea
      Taina aceasta a sfintei pronii, care prin tine s-a săvărşit, Mina, putându-se reface trupul cel tăiat în bucăţi al calătorului ucis şi a fi adus iaraşi la viaţă, este de nepătruns; pentru care, minunându-ne de darul ce ţi s-a dat ţie de la Dumnezeu, cu credinţă cântăm: Aliluia!
      Icosul al 11-lea
      Iubitorul de sine Eutropie, făgăduind un vas de argint pentru biserica ta, şi făcând două deopotriva, acel cu numele tău I s-a părut mai frumos decât acel pentru dânsul; drept care a hotărât să-l oprească pentru sine. Tu însă nesuferind înşelăciunea aceasta, ai luat vasul de la sluga lui când se spăla în corabie şi cu dânsul împreună l-ai ţinut în mare până când s-a mustrat Eutropie însuşi de lăcomia sa. Pentru aceasta cântăm ţie:
      Bucură-te, că îndată ai scos pe slugă cu vasul din mare.
      Bucură-te, că sluga s-a înfăţişat stăpânului său întreg şi nevătămat.
      Bucură-te, că el, mulţumind lui Dumnezeu, a şi dus vasul la biserică.
      Bucură-te, mustrătorul lui Eutropie pentru îndrăzneala ce făcuse.
      Bucură-te, îndreptătorul purtării sale celei lacome.
      Bucură-te, scăparea slugii de la moarte pentru nevinovăţia sa.
      Bucură-te, că prin aceasta ai vrut să arăţi puterea adevăratei credinţe.
      Bucură-te, că pentru faptă iar nu pentru lucru ai înfrânt voinţa cea rea.
      Bucură-te, că lui Dumnezeu s-a adus prin aceasta laudă.
      Bucură-te, că numele Lui s-a preaslăvit prin facerea minunilor tale.
      Bucură-te, că pentru Dânsul ai pătimit ca să şi biruieşti cu Dânsul.
      Bucură-te, Mucenice prea folositorule.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al 12-lea
      Văzându-se Sofia, o femeie oarecare din părţile Fecozalieie, care venea la biserica ta să se închine, ameninţată a fi batjocorită pe cale de către un oştean, a cerut de la tine ajutor cu glas, şi îndată ai izbăvit-o de năvălirea aceluia, vădindu-l cu ruşine către mai mulţi; după care femeia a dat lui Dumnezeu laudă, cântând: Aliluia!
      Icosul al 12-lea
      Şchiopul şi o femeie mută, care de mult timp stăteau lângă biserica ta cu alţi bolnavi , aşteptând vindecarea, te-au văzut la miezul nopţii, zicând: Şchiopule, scoală pe femeia aceea şi mergi de aici; la care cuvinte, mâhnindu-se şchiopul, pentru că s-a crezut depărtat de la tine, nu făcea nici o mişcare; tu însă repetând porunca, el a trebuit să asculte şi îndată s-au văzut amândoi vindecaţi; pentru aceasta cântăm ţie:
      Bucură-te, că şchiopul spăimântându-se a fugit.
      Bucură-te, că muta, spăimântându-se, a vorbit.
      Bucură-te, că şi alţi bolnavi ai tămăduit.
      Bucură-te, că pe necredincioşi i-ai smerit.
      Bucură-te, că pe iubitorii de Hristos i-ai veselit.
      Bucură-te, că pe străini i-ai adăpostit.
      Bucură-te, că pe flămânzi i-ai hrănit.
      Bucură-te, că pe văduve le-ai miluit.
      Bucură-te, apărătorul celor din primejdii.
      Bucură-te, îndestulătorul celor prădaţi.
      Bucură-te, izbăvitorul Sofiei.
      Bucură-te, mângâietorul celor asupriţi.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Condacul al 13-lea
      O, preafericite Mucenice Mina, ascultă rugăciunea noastră ce-ţi aducem din toată inima, ca să ne izbăveşti pe noi de boli şi de primejdii, spre a cinsti pomenirea ta şi a mărturisi minunile, pe care cu puterea Sfântului Duh le faci nouă celor ce cu credinţă cântăm: Aliluia !   (acest condac se zice de trei ori)
      Apoi iarăşi se zice  Icosul întâi
      Întrupându-se Cuvântul lui Dumnezeu s-a luminat făptura, şi printr-Însul a izvorât mulţimea mucenicilor, care au pătimit până la sânge, făcându-se apărători celor neputincioşi; pentru aceasta îţi cântăm:
      Bucură-te, stea neapusă.
      Bucură-te, rază de nematerialnic foc.
      Bucură-te, lumina celor păgubiţi.
      Bucură-te, căderea celor răpitori.
      Bucură-te, taină care destăinuieşti nelegiuirea.
      Bucură-te, stavilă care opreşti rătăcirea.
      Bucură-te, stâlp care împiedici necuviinţa.
      Bucură-te, adânc care pierzi lăcomia.
      Bucură-te, suflare care întăreşti inimile celor suferinzi.
      Bucură-te, mână care descoperi prădăciunile.
      Bucură-te, lanţ care fereci pe făptuitorul celor rele.
      Bucură-te, negura care întuneci gândurile necurate.
      Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
      Şi  Condacul întâi 
      Folositor şi ajutător mare te-ai arătat lumii în primejdii, Mucenice, că pe mulţi ai izbăvit de pagube: pe furi urmărind, pierderile departându-le şi celor ce aleargă la tine cu credinţă împlinind cererea lor; pentru aceasta te rugăm , fii milostiv şi nouă care îţi cântăm:   Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!
      După aceasta se zice această rugăciune:


      Rugăciune foarte folositoare şi grabnic ajutătoare către Sfântul Mare Mucenic Mina
         O, Preasfinte şi întru tot lăudate, Mare Mucenice Mina, şi de minuni făcătorule; primeşte această rugăciune de la mine nevrednicul robul tău, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămăduiri şi grabnic folositor şi ajutător preaminunat , scap eu ticălosul şi către sfânt chipul icoanei tale cu lacrimi fierbinţi mă rog ţie: Vezi, Sfinte, paguba mea , vezi sărăcia şi ticăloşia mea; vezi bubele şi rănile trupului şi sufletului meu. De aceea mă rog ţie, Fericite şi Sfinte Mina, grăbeşte-te de mă ajută cu neîncetatele şi sfintele tale rugăciuni şi mă sprijineşte pe mine robul tău. Ia aminte la suspinele mele şi nu mă trece cu vederea pe mine ticălosul şi scârbitul, că ştiu, Sfinte al lui Dumnezeu, că de ai şi pătimit munci grele şi chinuri înfricoşătoare de la cei fără de lege pentru dragostea lui Hristos, dar prin acele suferinţe astăzi vieţuieşti luminat şi ai aflat dar de la Dumnezeu. Fiindcă ne-am încredinţat că şi după mutarea ta din viaţa aceasta trecătoare, cine a năzuit la sfântă biserica ta şi cu credinţă ţi s-a rugat nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat pe tine întru ajutor şi nu l-ai auzit? Sau cine te-a chemat pe tine, de minuni făcătorule, şi tu l-ai trecut cu vederea? Sau cui, în pagube fiind şi alergând spre ajutorul tău, nu i-ai descoperit paguba lui?
         Minunile şi ajutorul tău m-au făcut şi pe mine, ticălosul şi scârbitul, ca să alerg la ajutorul tău. Am auzit de neguţătorul acela din pământul Isauriei, care venea la biserica ta spre rugăciuni, nu numai că ai vădit pe ucigaşul său şi l-ai scos din paguba lui dându-i îndărăt punga cu galbeni; dar, o! minune, că şi din mort şi tăiat în bucăţi, tu l-ai vindecat şi l-ai făcut sănătos.
         Asemenea şi lui Eutropie, din mare i-ai scos sluga cu vasul cel de aur ţinut în mâini, fiindcă îl făgăduise bisericii tale. Tot aşa şi femeia Sofia, care venea spre închinare în sfânt locaşul tău, nu numai că a fost izbăvită de ostaşul acela ce o silea spre păcat, dar şi pe ostaş după cuviinţă l-ai certat. La fel şi şchiopul care venea la sfântă biserica ta spre închinare, cu rugăciunea îndată l-ai tămăduit. Asemenea şi femeii celei mute, i-ai deschis graiul şi vorbea curat. De asemenea atunci când iudeul dăduse prietenului său creştin o pungă cu galbeni, pe care creştinul tăgăduia că a primit-o, jurând pentru aceasta chiar în biserica ta, tu, nu numai că ai izbăvit pe creştin de jurământ, dar şi evreul, văzând minunea ta, a crezut întru tine şi a venit la credinţa creştină. Aceste minuni ale tale, Sfinte, m-au făcut pe mine a crede că la orice facere de bine eşti gata ajutător şi grabnic folositor şi minunat. De ceea încredinţat sunt că tot cel ce aleargă la tine, cerănd cu credinţă ajutor, nu-l treci cu vederea. Pentru aceasta şi eu cred că tu acelaşi eşti, Sfinte, ca atunci şi astaziăzi,că oricine a alergat la tine nu s-a întors neajutat. Pentru aceasta şi eu acum, fiind scârbit şi în pagubă, alerg către tine cu credinţă şi cu lacrimi, îngenunchind, şi mă rog ţie, Sfinte şi Mare Mucenice Mina, ca să te rogi lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru mine păgubaşul şi scârbitul, celui ce n-a trecut cu vederea rugăciunea ta cea mucenicească, ci te-a ascultat şi te-a întărit şi te-a primit în cereştile locaşuri. Către Acela roagă-te ca să fiu şi eu ajutat şi miluit pentru rugăciunile tale, şi din pagube şi necazuri izbăvit, ca să laud şi bine să cuvântez şi să slăvesc întru tot lăudatul şi preaputernicul nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
      sursa:http://www.dervent.ro

      sâmbătă, 9 noiembrie 2013

      La Sfantul Nectarie,Insula Eghina ,Grecia.

      Insula Eghina, Grecia. La Sfantul Nectarie – fotografii si un minighid cu informatii pentru pelerini

      Sunt multi crestini in toata lumea care se roaga Sfantului Nectarie. Unii dintre ei au ajuns acolo, in Eghina, dar cu siguranta ca sunt si oameni care nici macar nu-si imagineaza cum este manastirea Sfanta Treime (Aghia Triada), locul unde a trait ultimii ani de viata Sfantul Nectarie si unde este si mormantul acestuia. Mai ales pentru acesti oameni, care nu au calatorit acolo, am facut cateva fotografii. Sper sa se bucure si sa inteleaga faptul ca sfantul este aproape de noi, oriunde ne-am afla, cu conditia sa ne rugam cu credinta fierbinte.
      Eghina, Manastirea Sfanta TreimeEghina, Manastirea Sfanta Treime, unde a trait Sfantul Nectarie  Manastirea Sfanta Treime, biserica unde se afla moastele Sfantului
      Biserica Manastirii Aghia Triada, locul unde “odihneste” capul Sfantului Nectarie
      Capul Sfantului Nectarie, marele facator de minuni, grabnic ajutator in boli grele.
      Tot in biserica manastirii se afla si racla cu sfintele moaste. Sfantul Nectarie a dorit sa fie impartit in toata lumea. Si cred ca a stiut foarte bine de ce, cu ochii mei am vazut pana si coreeni imbracati in costume populare, ortodocsi, veniti la hramul Sfantului din 9 noiembrie. Mare minune!
      Mormantul din curtea manastirii, unde Sfantul Nectarie a fost aflat neputrezit, cu buna mireasma. Aici, pelerinii asculta cu urechea la peretii mormantului si aud cum cineva umbla sau aud zgomot de usi, batai de inima, batai de baston. Aici, Sfantul a vorbit prin minune de multe ori, schimband viata oamenilor care s-au invrednicit sa il asculte. Martor este si un Parinte din Sfantul Munte Athos, batranul Nicodim, roman de-al nostru, care are acum 77 de ani. Acestuia Sfantul i-a vorbit si la trimis in Sfantul Munte.
      Camera de zi din chilia Sfantului Nectarie, aflata in spatele mormantului din curtea manastirii Aghia Triada
      Pe acest pat se odihnea cel ce a rabdat ocarile tuturor. Aici ai sentimentul ca il vezi aievea pe Sfant si parca nu ai mai vrea sa pleci. Toate lucrurile pe care le vezi acolo, in chilie iti mangaie sufletul. E harul Duhului Sfant, care se salasluieste acolo unde este sfintenie…oare noi nu am putea?
      Dulapul cu lucrurile personale si comoda pe care Sfantul Nectarie avea candela si icoane. Simplu si smerit, luand calea ocarilor, om dintre oameni, a fost sfintit de Dumnezeu pentru masura smereniei sale.
      Ar putea fi niste papuci obisnuiti, de pe vremea bunicilor. Dar acestia, daca ar fi cu putinta, ar fi sarutati de toata suflarea ortodoxa care crede in puterea sfintilor. Sunt papucii Sfantului Nectarie.
      De multe ori sfintii, nestiuti de nimeni, depasesc prin nevointa aleasa de bunavoie, hotarul “omenescului”. Aceasta este o piatra din vechea casa a Sfantului din Turcia de azi… pusa spre inchinare la intrarea in chilie. Sta acolo si ne spune parca - ”oameni buni terminati cu viata buna si veniti spre mantuire”.

      Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More